Eu vreau sa va reamintesc cum a inceput sirul gatelilor la gratarul din fata atelierului si a statului la beute si dormitului afara la foc.
Dupa ce s-a terminat Fest-ul din '97, in inertia lui, la atelier a inceput sa vina lume noua. Intr-o frumoasa dupa-amiaza de mai, ne-am trezit la atelier cu o fatuca de la OSUT, care a venit sa-i viziteze (chipurile) pe baietii de la atelier, dar in special pe Dan Toma. Nimic neobisnuit, numai ca fatuca care si-a luat cursurile in brate si s-a intins pe o patura la umbra, a venit avand in portbagajut masinii proprietate personala, o lada de bere si o caserola mare de mici.
Excelent, in ceea ce priveste berile, n-am stat stat pe ganduri si am facut ce stiam si ne placea noua, le-am baut rapid. Dupa care am luat altele si altele...
Ce mai, o dupa-amiaza-seara minunata de luna mai! Dar... odata cu lasarea serii ne-am dat seama ca avem pe cap o cantitate, deloc neglijabila, de mici ...cruzi. E de la sine inteles ce bine ne picau dupa berile ingurgitate. Problema era cum sa-i prajim. Si atunci mi-a venit mie ideea geniala, (scuzati lipsa...), de a le praji pe gratarul metalic de sters picioarele din fata atelierului. L-am postat pe niste caramizi, materia prima, lemnele, cred ca deja se aflau acolo; si au iesit cei mai doriti mici pe care i-am mancat eu vreodata.
De atunci acel gratar a fost folosit aproape-n fiecare seara pana la vacanta de vara, luna iulie. Imi amintesc cu la sfarsit de iunie, seara, se corectau lucrarile de la bacalaureat, iar noi invaluiam toata curtea-n fum si muzici de toate felurile acompaniate de chiuiturile, interjectiile si rasetele noastre. (din toamana bajetii au trebuit sa plece cu atelierul de acolo).
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
si eu care aveam impresia ca vreo 3 ani am tot gatit pafara ..eerrrr.. nu eu :) barnes, dodo
ReplyDeletetreaba e ca muream d bucurie ca in sfarsit avem un spatiu fara vecini peo raza de 100 de m patrati si ca putem face ce vrem :)... si mai tzinetzi minte? panantro noapte cand dupa ciorbe cu ingrediente adunate d la toti din complex... am inceput saruncam in foc toate sprayurile si deodaorantele si ceam mai gasit pacolo... cred ca iesit vreo juma de ora de sound de razboi total si pe la 3-4 noaptea, saracu unicu' vecin de la o casa din spatele atelierului - anceput sa urle la gard :)
.... mai, dar parca am vopsit ceva inainte, sau claudiu a bagat ceva lucrari cu spray-uri, si dupa ca s-au golit am inceput sa aruncam in foc, si fugeam ca niste copii tampiti pe acolo :))
ReplyDeleteapropos de gatit. aveam o cutie verde in care era o pasta concentrata de supa, care semana cu hasisu, :)), si din aia faceam sos pentru spaghetti.